Prazul e sanatate curata! 100 de motive ca sa mananci PRAZ

13 iulie 2014 // Sanatate

Prazul si ceapa, ca si sarea si apele minerale au fost multe secole umbrite de noile descoperiri din domeniul medico-farmaceutic. Recent insa, prazul si-a recapatat reala sa valoare.

Specialistii botanisti din domeniul cercetarilor biologice au descoperit, in 1989, ca numeroase triburi, presupuse mayase, recunosteau mirosul unor soiuri de praz, pe care le distingeau de alte soiuri din genul Allium. Aceiasi cercetatori demonstreaza ca unele soiuri de praz erau folosite in „magie” pentru vindecarea bolilor infectioase, a barbatilor razboinici care sufereau de slabiciune, dar si pentru frigiditate. In 1997, un antropolog canadian a descoperit in plina jungla amazoniana din Brazilia o intreaga plantatie de praz. Tribul Ai-Taka-voo, care traieste la vest de Rio Negro, utiliza „ceapa braziliana” impotriva tuturor blestemelor si maladiilor care decimau comunitatea.

Daca in urma cu un secol se credea ca sanatatea din praz este ascunsa numai in tulpina, recent s-a demonstrat ca frunza sa detine mult mai multe secrete.

Metabolismul proteinelor
Cercetatorii in domeniul medicinii de la Universitatea Klagenfurt (Austria) au constatat ca frunza verde de praz are un bogat continut in radicali liberi (substante chimice foarte reactive), care faciliteaza absorbtia unor aminoacizi esentiali din proteinele animale. Medicii au demonstrat, in urma a 6 ani de studiu, ca un consum sporit de frunze verzi de praz, timp de 100 de zile, creste eficacitatea metabolismului proteic hepatic cu 60-70%. Trebuie reamintit ca proteienele sunt cele mai importante substante din organism. Dovezi stiintifice incontestabile ale austriecilor arata ca substantele din frunzele de praz detin puterea de reechilibrare a majoritatii functiilor biologice, in special prin antrenarea productiei de biocatalizator (enzime si hormoni proteici ca si de celule ale apararii imunitare impotriva bolilor infectioase). Prin stimularea metabolismului proteic se explica, mai modern, recomandarea prazului in astenii fizice si nervoase, dezechilibrari nervoase, sclerozarea unor tesuturi (pierderea functiei acelui tesut), cum ar fi, spre exemplu, arteroscleroza sau scleroza in placi.

Citeste continuarea pe RevistaFelicia.ro